1. Care sunt perspectivele de inserție pe piața muncii pe care le întrevedeți pentru absolvenții specializărilor pe care departamentul dvs. le coordonează, atât pe ciclul de licență, cât și pe cel de master, corelat cu competențele obținute în perioada de școlarizare?
Programul de studii de licență Informatică economică vine în întâmpinarea cererii crescânde de specialiști capabili să combine deprinderi și cunoștințe de administrare a afacerilor cu reale competențe în domeniul tehnologiilor informaționale.
Cercetarea celor mai bune practici existente (înregistrate) la nivel european, în ceea ce privește procesele de restructurare, organizare și îmbunătățire a sistemului de învățământ economic superior, în scopul creșterii calității și relevanței acestuia pentru pregătirea forței de muncă, a condus la consolidarea specializării de Informatică economică, ea devenind parte componentă a ofertei educaționale a FEAA (Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor).
Îmbinarea într-o armonie deplină, a competențelor fundamentale în domeniul economic, specifice nivelului operațional, cu competențe din domeniul IT (Information Technology) și BIS (Business Information Systems), conduce la formarea unei tinere generații capabile să facă față cerințelor impuse de economia digitală și menite să joace un rol cheie în efortul de informatizare a firmelor din România. La nivelul studiilor masterale se asigură o educație prin aprofundare a studiilor de licență, dar și nivelul de complementaritate necesar unei integrări pe piața muncii.
Ţinând cont de estimările privind evoluția domeniilor IT & BIS în următorii 20 ani, precum și de analizele anuale ale inserției pe piața muncii a absolvenților specializării Informatică economică, suntem îndreptățiți să avem certitudini în ceea ce privește perspectiva locurilor de muncă din domeniu.
2. În contextul provocărilor generate de noul context legislativ privind educația, care considerați că vor fi direcțiile din cadrul departamentului dvs. în privința carierele cadrelor didactice?
Odată cu înființarea, în anul 2000, a specializării de Informatică economică în cadrul Facultății de Ştiințe Economice din Timișoara (actuala Facultate de Economie și de Administrare a Afacerilor), au apărut provocări inerente pentru cadrele didactice ce s-au implicat în susținerea acestui program de studiu. Foarte multă muncă, studiu, perfecționări, schimburi de experiență, toate acestea conducând la coagularea unui colectiv capabil să susțină noua ofertă educațională.
Cu mândrie, afirm faptul că cele 30 de cadre didactice titulare (8 profesori, 12 conferențiari, 5 lectori și 5 asistenți) își aduc aportul, prin disciplinele specifice predate la toate cele trei cicluri Bologna, la formarea unor viitori economiști cu valențe multiple, capabili să facă față provocărilor noii economii bazate pe cunoaștere.
Aflându-ne din nou în fața unor provocări, de data aceasta generate de noul context legislativ privind educația, va trebui să avem în vedere criteriile și condițiile ce fac posibilă dezvoltarea carierelor în mediul universitar. Cu certitudine, abilitarea în domeniu va propulsa cadrul didactic pe o poziție ce-i va asigura vizibilitatea la nivelul comunității academice, dar și a mediului socio-economic. Îmi pun mari speranțe în formarea unei școli doctorale de Informatică economică la Timișoara.
3. Orientarea spre cercetare trebuie să devină o prioritate la nivelul instituției, dar și pentru fiecare cadru didactic în parte. Care considerați că poate fi aportul departamentului pentru atingerea acestui deziderat?
În ultimii ani, conform rapoartelor de cercetare întocmite, aportul membrilor catedrei noastre s-a făcut simțit, fiind abordate teme precum: Sisteme informaționale colaborative; Business Intelligence; Tehnologii/sisteme suport în cadrul organizațiilor; Sisteme suport pentru managementul cunoștințelor; Sisteme informatice în administrația publică; Tehnologii Web; Soluții informatice integrate pentru administrarea afacerilor; Sisteme suport pentru SOA; Modelarea și dezvoltarea sistemelor informaționale pentru afaceri; Metode matematice și statistice aplicate în economie; Modele econometrice. Coordonarea unor proiecte, granturi de cercetare sau activarea în calitate de membru în cadrul unor proiecte largi, interdisciplinare, au pus bazele unei orientări spre cercetare a colectivului. Din păcate, restricțiile de finanțare a unor noi proiecte au condus la o stagnare în această direcție de acțiune. Se remarcă însă prezențele, în calitate de autori și coautori, la articole ISI Proceedings, BDI, B+ și chiar lucrări ISI – programe.uefiscdi.ro.
Sper ca, și pe viitor, să existe motivația unei implicări în activități de cercetare specifice domeniului și astfel, pe lângă cariera fiecărui cadru didactic în parte, să se consolideze și aportul departamentului în bilanțul cercetării din domeniul Cibernetică, statistică și informatică economică, și nu în ultimul rând, în cel al instituției.
4. Care considerați că sunt oportunitățile și riscurile imediate și pe termen lung care vor sta în fața specializării de Informatică economică?
Riscurile ce vor sta în fața specializării? Atâta timp cât pe piața forței de muncă există un deficit important pentru categorii profesionale precum: analist de sisteme informaționale; proiectant de sisteme informatice economice; manager de proiecte IT în mediul de afaceri; consultant și/sau implementator de soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor; proiectant de site-uri Web și de soluții e-business, și se estimează că domeniul BIS va rămâne și în România unul cu potențial ridicat, nu văd riscuri.
Şi cum inovațiile Internetului și ale tehnologiilor informaționale deschid permanent un număr uriaș de posibilități reale de adaptare a afacerilor în noua ordine mondială, riscuri ar putea să apară doar dacă, citându-l pe Jeff Jarvis [1], „cei care lucrează în alte domenii s-ar opune schimbărilor inerente în loc să profite de oportunitățile deschise”.
Grija permanentă pentru asigurarea unei formări, educări corespunzătoare în cadrul specializării Informatică economică va conduce la următoarea rețetă de succes: „organizează – adaugă valoare – permite-le altora, adică beneficiarilor absolvenților noștri, să aibă succes”.
[1] Autorul bestseller-ului “Ce-ar face Google?”, 2009